Lectii de comunicare

Draga viitor angajator,

Spre deosebire de concurenta din campul muncii care iti bate acum la usa, eu am inceput sa ma preocup de cariera mea de la o varsta frageda. Iata doar cateva exemple modeste ale calitatilor slefuite in domenii diverse, dar complementare. In romgleza, ca sa ma inteleaga tot managerul:

Respectarea unui dead line:

Am invatat despre importanta unui dead line grebland la lucerna. Dupa ce e cosita, lucerna se grebleaza in movilite care se lasa la uscat. Dupa ce se usuca pe o parte, iei grebla in spate si mergi la intors. Un dead line lejer e atunci cand e vreme frumoasa. Greblezi in ritmul tau, totusi nu prea incet ca-ti mucegaieste lucerna daca o uda prea multe zile roua diminetii. Am manageriat cu suces si dead-linuri stranse, pe viata si pe moarte, cand norii de furtuna amenintau sa strice toata productia de lucerna daca nu era adunata si incarcata in caruta la timp.

Adaptarea discursului in functie de interlocutor:

Cand eram mica, un alt rol important pe care l-am avut in sinergia echipei in care am fost integrata din ratiuni familiale era de a sta in fata vacii cand se incarca fanul in caruta. Vaca, pesemne stia de piramida lui Maslow, dar nu invatatse sa citeasca decat primul rand, ala de la baza, asa ca de cate ori vedea un firicel de iarba intindea botul balos dupa el afectand echilibrul handling managerului aflat cu furca in mana pe fanul din caruta.
Asa ca vacii ca sa stea ii zici simplu si raspicat : „Ho!” cu variabilele „Ho, Joiana”, sau mai poeticul „tu-ti papucii tai, ho, n-auzi?”, utilizata in repetate randuri de mentorul meu si managerul carutei formally known as Taticu
La tanti Aurica, „vecina de la deal” trebuie sa tipi. Nu pentru ca s-ar intinde dupa iarba ca vaca, ci pentru ca e oarecum surda. Atat din cauze naturale cat si din cauza unor multiple fulare si batice aplicate peste urechi chiar si in anotimpul estival.
Cu gainile trebuie sa fii diplomat, urli „pui, mama, pui pui pui” pana ragusesti, cu o voce ferma dar amabila. Sa stie ca e ceva de dat acolo, dar sa nu le fie frica sa vina sa culeaga. Asa cum faci si cu sponsorii. Umbli mieros pana iti ciugulesc din palma. In cazul meu de pe jos, pentru ca imi e frica de cocosi.

Marketing direct, branding, packaging: Intr-o vacanta de vara am propus impreuna cu sefa mea o strategie de management pentru surplusul de trandafiri,  crini si gladiole ce se afla in gradina, cat si pentru surplusul de flori de camp aflate asa cum ar putea banui cei mai inteligenti dintre cititori chiar pe camp. Pentru a garanta autenticitatea produselor, acestea au fost legate in buchete cu elastice, infasurate in hartie de impachetat si transportate intr-un automobil cu factor de risc 1, denumit popular si „rata”, „cursa” sau „autobuz”.
In premiera pentru piata centrala din Bacau am implementat un sistem de calculare a pretului crinilor in functie de numarul de flori aflat pe o tulpina. In ciuda reticentei initiale a cumparatorilor, am reusit o lichidare rapida a stocului. Datorita implicarii mele in activitatile de marketing am primit un bonus substantial valorificat in una bucata inghetata asortata la cornet plus una bucata revista cu jocuri inteligente pentru copii.

Va urma.

Anunțuri

7 comentarii to “Lectii de comunicare”

  1. Sinceritatea e de baza. Eu de exemplu, luand mult prea in serios ”nebunia” angajatilor in comunicare, am spus prin anul I la un interviu online ca alternativa ideala de cariera e ”actor de filme porno” :)) (din fericire, oamenii au gustat gluma…sau ma rog, ceea ce ei credeau a fi o gluma)

  2. uite, dragă, ți-am făcut și playlist, că se știe că fetele manageriează mai cu poftă când e ceva muzici și se poate mișca mai cu talent: 1. „moviliță fără minte”, pentru când boul, hmm, pardon, managerul de proiect vrea să te pună la munca de jos (tu îi arăți astfel că lucrezi cu spor, de fapt)

  3. 2. refren pentru partea a doua: „cuz you’re my ho, ho, ho, and I will stand behind you” sau „yo, mamma, get on dă floor…” pentru cocoșii care nu vor nici în ruptul capului să îți mănânce din palmă..

  4. 3. pentru cei îndrăgostiți de natură, de mama natură sau oricare rudă frumos mirositoare a dânsei, romanticii incurabili cum ar veni, un „where the wild roses grow” al binecunoscuților Nicu PeșteRă(u) și Cai Lii Minog… iar ca răsplată, desigur, un caiet de conjugare al verbului englezesc „I scream”, tocmai bun pentru serile călduroase și (prea) liniștite de vară..

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: