Archive for Mai, 2011

Mai 26, 2011

„Note to self” in public – ghid de utilizare

De cand avem puterea de a folosi Social Media pe post de agenda, terasa, lenjerie de intins pe garduri publice, una din cele mai dragi manifestari se intituleaza „note to self”.

Ce e?  -O introspectie exhibitionista. Da, un oximoron. (A nu se confunda cu Oxi-Moron, un anglo-romanism care inseamna  „Cretin cu oxiuri”)

Pentru cine? -La inceput pentru detectivi, medici si in general oameni prea ocupati sa isi caute creionul sprijinit dupa ureche atunci cand descopereau un amanunt important, apasai un butonel si replica data de tine in prezent urma sa te astepte cuminte cand tu din viitor avea un pic de ragaz ca sa asculte si sa faca legaturi.

Utilizari moderne: Astazi „note to self” este utilizat impropriu. Mai degraba ar fi un „note to the world about my amazing self”. Il folosesti pentru a exprima o frustrare, o situatie penibilo-amuzanta sau pentru a astepta putina compatimire.

Exemple de asa nu:

Note to self: nu mai colabora cu oameni neseriosi. (prin care speri ca oamenii neseriosi sa fie online si sa se prinda sau macar cineva sa fie interesat de cine-s teparii ca sa ii evite pe viitor. Bineinteles, le razpunzi in privat pentru ca nu trebuie sa dai nume in speranta unei eventuale colaborari)

Note to self: Nu te mai entuziasma la prima intalnire. Se termina intotdeauna rau. (prin care poporul va afla ca esti sensibil si degraba varsatoriu de corazon, dar n-ai cu cine, deci prin urmare esti liber)

Note to self: Nu pune cupcakes la cuptor in timp ce vezi Dr. House (prin care vom afla interesele culinaro-culturale adanci si ca ah, e neatenta dar gateste! si ne uitam si la acelasi serial! Oare la ce tweetmeet merge in urmatoarea saptamana?)

Calea, adevarul si viata. Stim ca daca era ceva important pentru tine si nu pentru restul, ti-ai fi notat in agenda. Pentru ca nu cred ca in weekend sta cineva sa isi revada tweeturile si sa isi extraga icnelile de filosofie in stare pura care au impins degetul catre taste/touchscreen.

Ghid de folosire pentru a fi gaura din covrig. Coama de pe cal. Asfaltul din jurul gropii. Samd.

Note to self: nu mai bea dupa ce ai petrecut o noapte cu triplete. Cea mai frumoasa amintire se pierde in aburii alcoolului.

Note to self: Nu mai accepta invitatii la ziua lui P. Diddy. Stii ca esti alergic la caviar si el e un insistent.

Note to self: Nu mai dansa gol pe balcon la etajul unu, strada Aurel Vlaicu nr 17 in cam pe la ora 20.30. Oamenii nu mai stiu sa respecte intimitatea si sa isi vada de treaba lor.

De retinut: Daca nu aveti bani de carnetel in care sa va notati ideile, trimiteti adresa si va procopsesc eu cu unul. Daca sunteti posesori de tastaturi, cred ca realizati ca e fix aceeasi oboseala sa deschideti o aplicatie de adunat cuvinte personala si sa deschideti Twitter sau Facebook.

Note to self: raspunde-i la mail lui Barack Obama.

Mai 20, 2011

Visele mele se implinesc cand scriu pe FB

Nu, nu chiar, doar unul. Sa scriu pentru cel mai animal dintre urbani, adicatelea Metropotam.

Apropo de hipopotami, replica mea de film favorita legata de ei vine din filmul „Guliver” cu Jack Black dublat in spaniola: „Deberias llamarme ‘pótamo’ porque me has quitado el ‘hipo’…”

Mai 5, 2011

Indignoscârbă

E un sentiment pe care l-am experimentat rar și pe care îl pusesem la păstrare alături de Râsuplans si Injuraturocompliment.
Apare rar si e provocat de obicei de oameni care zambesc. In 2007, pe peron la Unirii un pusti de 5 ani a venit langa mine, a incercat sa se maimutareasca si sa ma buzunareasca in timp ce parintii burtosi il priveau mandri la doi metri mai incolo, apoi cand a vazut ca n-am nimic pentru el prin buzunare m-a scuipat. Cu cea mai mare seninatate, ai fi zis ca e Mister Bean in secventa in care le arata degetul mijlociu tuturor crezând ca asa se saluta.
Indignoscârba e atunci cand ti-e atat de scarba de un fapt real, palpabil, încât indignarea la nivel intelectual tinde sa fie anulata. Te revolti, dar ti-e o scarba de nu faci nimic.
Stiam ca daca pustiul scuipa asa relaxat, cel mai probabil a învățat de la Tata Sef de Trib Ceafagroasa. Si cum nu vroiam sa am pe mine un arbore genealogic de scuipati am tacut si am plecat.

Din cand in cand, sentimentul asta mai revine. L-am simtit in septembrie cand am revenit in Franta si un coleg, cu ceva mai multe primaveri la bord, masterand m-a intrebat daca limba oficiala in RO e rusa. Indignoscârba e atunci cand ti-e ciuda. E atunci cand il vezi cum sta toata ziua agatat de laptop pe net dar nu e in stare sa faca o cautare care dureaza trei secunde ca sa se informeze si sa nu se facă de ras. E atunci cand stii ca nici data viitoare n-o sa caute, pentru ca e mai usor sa presupuna.

Iar azi, in metrou, am vazut doi romani (sau daca nu va place, cetateni posibil straini care vorbeau excelent limba romana si erau imbracati in port traditional din zona Cocaluresh: trening lant, adidasi, privire agera si jeg sub unghii). Au sărit peste usile-bariera, unul a tinut usa automata de la metrou pentru celalat apoi i-am vazut cum se uitau dupa prada. Am coborât la urmatoarea statie. Ei au coborat doar ca sa se mute in compartimentul de alaturi mult mai aglomerat.
Indignoscârba e atunci când ți-e ciuda ca pana acum Politia Romana n-a prins nici un francez la furat de portofele in Ferentari.

Nu-s de mine tristeturile astea de demoazela pseudo-revoltata, dar uneori mi-e ciuda ca nu pot sa spun ca un popor e rasist sau xenofob. Pentru ca imi vad bine „bârna din ochiul de acasa”. Pentru ca vin din tara in care Vadim Tudor a ajuns in turul doi. In care orice clip de promovare al Romaniei are comentarii care ma fac sa cred ca teoriile conspiratiei sunt adevarate si de fapt Hitler sta pe o insula cu Osama si Kurt Cobain, vorbeste fluent limba romana si intre doua mojito isi mai face un user de Youtube ca sa poata injura sub protectia anonimatului tot ce locuieste in Romania si nu e descendent direct din Gelu, Glad si Menumorut.

Intr-un episod 30 Rock, Tina Fey are un blind date cu un tip de culoare. La sfarsit ii spune ca nu crede ca vrea sa il mai vada a doua oara pentru ca tipul era insuportabil si nu ii trezea nici o scanteie. El se enerveaza si ii spune ca sigur nu ii place pentru ca e negru.
Oamenii urati nu vin de undeva anume si nu au semne distinctive. Se imbraca in trening sau costum, conduc un Ferrari sau o caruta cu coviltir, te scuipa direct sau doar cu un singur cuvant.

%d blogeri au apreciat asta: