Este sa-mi spui ca nu pot. De fapt, nici măcar sa spui. E de ajuns sa iți sa vad mimica care e atrasa de gravitație și striga „da, dar acolo ajung doar cei care” sau „am auzit eu ca nu se poate „.
Oamenii care nu sunt puși la îndoiala nu au pentru ce lupta. De asta vezi copii de bani gata care încalcă legea. Provocarea lor este sa le atragă atenția părinților ca un sistem perfect de finanțare nu este egal cu un copil perfect.
Tindem sa contrazicem evidentele pentru a ne găsi un nou război pe care sa il câștigam. Daca e evident ca trebuie sa fiu un bibelou, probabil voi sari de pe raft ca sa te împiedici in cioburile mele. Daca nu îmi dai șanse o sa mi le dau eu. Si o sa fiu sansa pe care ai vrea sa ti-o dai la un moment dat.
Nu cred in auto-provocări. Ele sunt o iluzie, izvorâtă dintr-un context social pe care încerci sa il ignori. Cred in neîncrederea care iti da idei. Exista o putere care ma motivează mai mult decât o pădure printata de discursuri. Puterea pe care ti-o dau cei care vad in tine mai putin decât ești.
selfbranding.wordpress.com 