Povestea de dragoste pe care o iubesc

Si cum sa n-o iubesti cand am aparut eu din ea? Am scris un articol pentru revista TABU pe care il gasiti aici si reprodus in cele ce urmeaza:

Mânjitul şi răsfăţata

Când am ajuns la vârsta la care băieţii au început să prezinte interes nu doar ca parteneri de jucat tenis, am întrebat-o pe mama cum l-a cunoscut pe tata.  Era o poveste care mai căpăta un detaliu nou de câte ori o auzeam. Orfană de tată, cea mai mică dintre cei şapte fraţi şi cea căreia bunica mea îi dădea cea mai fragedă bucată de pui la masă, mama ajunsese la 19 ani o răsfăţată. Una frumoasă, după cum o descopeream în poze, şatenă, roşie în obraji, cu o privire pătrunzătoare de care îmi amintesc de câte ori mă uit în oglindă.

Mama lucra ca „socotitoare” în satul Poiana, judeţul Galaţi, şi avea o singură mare frică în legătură cu viitorul soţ: să nu fie un „mânjit”. În concepţia mamei, un mânjit era cineva care lucra cu vopseluri sau alte substanţe care îl făceau să se întoarcă acasă murdar şi să îi dea soţiei mai mult de treabă.

Apoi, ajutată de vărul ei, mama şi-a găsit de lucru la Adjud. Când a coborât pe peron, vărul mai era cu un coleg de muncă. Coleg care a plăcut-o. Aşa a ajuns mama să se întâlnească cu el la cinema în Adjud chiar a doua zi. Cu o noapte înainte mama spune că a visat un tip brunet, cu un palton de piele negru, care venea la ea peste o apă. Cu o zi înainte tata pune că şi-a vopsit paltonul cu o cremă specială, pentru că se decolorase şi voia să pară că e nou şi să o impresioneze.

La cinema, mama ţine minte şi acum că rula un film de dragoste. Soţul unei femei moare în război, iar cel mai bun prieten al lui începe să îi facă avansuri. Femeia refuză aşa că prietenul o loveşte. Atunci mama i-a spus tatei că ea ar fi acceptat o relaţie cu cel mai bun prieten al soţului,  asta doar ca sa evite să fie bătută. Tata n-a fost de acord.
După un film şi o prăjitură, tata i-a spus că vrea să o ia. Pur şi simplu. Vărul a convins-o pe mama, povestindu-i că e băiat bun şi are bani la CEC.

Era februarie când tata s-a dus la mama acasă, se topeau zăpezile şi Siretul ieşise din matcă aşa că tata a trebuit să-l treacă cu barca. După ce a făcut turul rudelor din sat, tata s-a pregătit de plecare. Şi mama a spus că merge să îl conducă până la pod.
De fapt, mama şi-a luat câteva lucruri şi actele într-o geantă şi dusă a fost. Abia după câteva săptămâni i-a trimis vorbă bunicii că e bine.

Camera în care stăteau în chirie în Adjud avea doar un raft şi un pat. Amândoi îşi amintesc cum au pus hârtie colorată pe rafturi şi stăteau pe pat şi îşi admirau creaţia. De asemenea, ca să ajungă la toaletă trebuia să traverseze o curte. Şi pentru că era noroi, tata o lua întotdeauna pe mama în spate şi o ducea până acolo.

În timp ce tata îşi făcea meseria de „mânjit” (da, mama exact peste asta a dat) mama stătea acasă şi citea romane.
Pentru mine, dragostea înseamnă răbdarea pe care a arătat-o tata când, într-o zi, s-a întors acasă flămând de la muncă şi a văzut că mama nu făcuse nimic de mâncare. A luat o cană de apă, a amestecat zahăr şi a început să înmoaie o felie de pâine în licoarea magică. Când l-a văzut, mama l-a întrebat: „Dar ce, aia-i mâncare?”.

O iarnă mai tarziu s-a născut sora mea, apoi trei băieţi, iar după 23 de ani de la marea aventură, eu. Nu mi-am cunoscut părinţii tineri (mama avea 43 de ani şi tata 52 când m-am născut), aşa că povestea asta a fost o poveste şi pentru mine, în încercarea de a-mi reconstrui un trecut. Un fel de reîncarnare retroactivă.

Cu toate acestea, sunt sigură că acum, după 45 de ani împreună, sunt mai fericiţi ca niciodată. Pentru că pentru mama iubirea înseamnă să îi organizeze lui tata ziua, să îl tachineze, să îl cheme din curte când e o emisiune interesantă la televizor, să îl contrazică în legătură cu anul de naştere al lui Eminescu sau să îi pună în borş tăiţei de casă în loc de orez. „Că aşa îi place lui taică-tu.”
Iar pentru tata, iubirea însemnă să o protejeze pe mama, să fie mândru când are musafiri şi toată lumea o adoră, să o ia în braţe şi să îmi spună, „uite cum stă ca un miel la drăgălit”.

Anunțuri

28 comentarii to “Povestea de dragoste pe care o iubesc”

  1. Frumos articol Magda. Ma bucur sa-i vad pe ai tai aici. Esti mare !!!
    Te pup!

  2. Ce mult mi-a placut articolu’ tau Magda:X…Transmiti multa caldura si sensibilitate prin felul in care iti descrii parintii… Iar pe langa toate astea imi place si sinceritatea ta!!!! BV!!! Esti un om „mare” …;) POOOOOP

  3. Merci Andreea draga, ma chinui sa cresc in ochii tai, poate o sa vrei intr-o zi sa ma scoti in oras.

  4. Tata era de pe linga Adjud.Astia din judetul Vrancea parca sunt mai virili .

    • Da, are ceva apa de acolo pe langa clor. Cred ca e albastra.

      • Cred ca e vorba de energia locului.Acolo se elibereaza energia terestra sub forma de mici cutremure frecvente.Am fost odata ,aveam vreo 10 ani,
        la bunici.Intr-o noapte ,buum -buuum un cutremur.Noi orasenii,fuga afara panicati.Ei localnicii,plictisiti :asa e pe la noi,las’ ca nu-i nimic.

      • Deductia este gresita: cutremurele se intampla tocmai datorita virilitatii oamenilor din zona. De ce crezi ca se zgaltaie asa puternic cladirile?:))

  5. foarte tare. mereu mi-au placut povestile despre familia ta 😀

  6. E genul de poveste care… mie cel putin imi balaceste ochii in lacrimi.
    Multa bafta Magda in ceea ce-ti propui! pup sufletel :*

  7. @Karamela expresia asta cu balacitul e noua pentru mine, dar grozav de frumoasa. Maine aterizez la Madrid, in caz ca te nimeresti pe acolo…

  8. Foarte, foarte frumoasa povestea! Felicitari!

  9. Cum au reactionat ai tai cand au citit articolul? 🙂

  10. Nu stiu cum am ajuns pe acest blog,cauta cauta si uite ca mi-a iesit in cale blogul tau.Ma bucur sa vad ca ai acesta sensibilitate,mai rar in ziua de azi la tineri de varsta ta.Mi-a placut tare mult povestea si nu te opri sa ne povestesti.
    Complimente.

  11. Felicitări, la mulți ani și o listă lungă de urări de bine:)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: